Cererea in casatorie

Cererea in casatorie... in stilul bunicii.

Am vazut, am visat, am sperat de cind ma tin minte sa fiu ceruta in casatorie de catre barbatul perfect... intrebarea era cum? In ce mod trebuia sa ma ceara de nevasta ca sa faca pe placul familiei mele, prietenilor si desigur pe placul si dorinta mea?!

Am incercat sa redau obiceiuri  inca de pe vremea bunicilor noastre, care au ramas inca autentice si de altfel , foarte apreciate chiar si in ziua de azi.

In traditia populara, transmisa din generatie in generatie, obiceiurile de nunta au fost mereu cele mai bogate si mai diverse acte ritualice, concentrind in sine idei despre fericire, frumusete, dragoste si caractere personale.

Inca din vechime aparuse superstitia ca fiece femeie sau barbat isi are predestinata ursita sau ursitul. Nunta, care a reprezentat mereu o unire a acestor suflete pereche, a fost impartita in 2 etape: Etapa pregatitoare ce era legat de petit, cererea in casatorie si nunta propriu-zisa, la care se adauga si obiceiurile postnuptiale.

Se cerea fata in casatorie, se facea masa la casa miresei, erau de fata parintii fetei si ai baiatului si se fixa ziua nuntii. 
Parintii fetei discutau cu cei ai mirelui despre zestre, ziua credintei(logodna), si a nuntii, hotarau colcerita(bucatareasa), si in general detalii despre nunta. 

In unele localitati, veneau parintii fetei la casa mirelui ca sa se inteleaga pentru a vedea unde va locui fata lor. Se facea o masa mica la casa viitoarei mirese unde erau chemate si rudele apropiate. Daca fata petita nu era de acord sa se marite cu baiatul respectiv punea drept motiv faptul ca e prea tanara, ca nu are zestrea pregatita sau ca nu are destula avere. 
Daca se intelegeau, petreceau cu totii iar tinerii erau pusi sa manance amandoi dintr-un blid, lapte dulce si cu placinta incretita. Se intocmea zestrea pentru ambele parti. Uneori se facea si foaie de zestre in care fiecare isi trecea partea sa de zestre si se punea in balanta aportul fiecaruia. 
Cu trei-patru saptamani inainte de nunta se mergea la fata. Discutau, povesteau cum s-au intalnit tinerii si li se tinea un fel de predica ca sa fie bagatori de seama, de zestre si de nunta, toate acestea aveau loc in jurul unei mese plina cu mancare si bautura. 
Meniul pentru masa de la petit consta intr-o cinstire cu bautura si cate ceva de mancare: placinta cu branza, slanina cu malai, varza, castraveti acri, carne fripta, tuica, cozonac.